Fantomele din Comuna Lungani

-Bătrânii din satele Goeşti şi Brăeşti cunosc poveşti şi legende cu fantome şi lucruri necurate care-ţi fac părul măciucă.

Grozăviile care au trecut dincolo de coamele pustiite ale dealurilor din comunele învecinate Lungani şi Brăeşti au supravieţuit trecerii timpului datorită bătrânilor care, prin mărturiile lor, le-au împărtăşit şi generaţiilor mai tinere. Unii dintre fiii şi fiicele satului şi le-au însuşit, alţii au refuzat să creadă în existenţa Necuratului chiar acolo, în satul lor. Miron Ştreangă, acum în vârstă de 80 de ani, a venit de pe meleaguri bucovinene în comuna Lungani acum 51 de ani. Bătrânul se mândreşte cu faptul că a pus umărul la formarea iazului, acum secat, de care sunt legate o parte dintre povestirile cu fantome. De apariţiile necurate i-a povestit, după cum mărturiseşte, socrul său. Pe el nu l-au necăjit că „poartă mai mereu o iconiţă“ care l-a protejat de rele şi în timpul armatei.

Viţelul adormit
„Eu nu am văzut nicio fantomă dar, chiar aici, în locul unde ne-am oprit, pe marginea podeţului, îmi povestea socrul meu că apărea într-un timp un băiat, îmbrăcat în costum tradiţional, care cânta la fluier. Asta se întâmpla cu ani în urmă, cam pe la miezul nopţii. Am mai auzit poveşti cu apariţia unor berbeci, tot la miez de noapte, la iezătură“, spune bătrânul.

Însă după cum mărturiseşte cu tărie, el nu a crezut şi nici nu o să creadă în apariţiile necurate. „Ani buni am făcut naveta şi am mers noaptea pe drumul ăsta, dar nu am păţit nimic. Cred că celor care le este frică de aşa ceva şi au sufletul slab, le apar în faţă“, mai spune bărbatul. Unul dintre locurile preferate de stafii este drumul care duce din satul Lungani, păzit de dealuri pustii despre care se spune că au servit drept mormânt soldaţilor din al doilea Război  Mondial, spre satul Goeşti şi care şerpuieşte iazul secat. Entităţi de culoarea laptelui, cu formă umană, povestesc bătrâni, îi însoţeau pe trecătorii întârziaţi. Generaţiile mai tinere au găsit însă ac de cojocul lor: pur şi simplu nu vor să creadă în existenţa acestora: „Eu nu mă tem de ele, dar, să vă spun sincer, nici nu merg noaptea pe aici“, spune Maria Vieru (52 de ani), localnică.

În Goeşti, Trandafira Amăriuţei, ajunsă la venerabila vârstă de 93 de ani, mai poartă în minte lucrurile necurate petrecute cu ani în urmă. Mărunţică, bătrâna stă întinsă pe un pat, cu o cărţulie cât un vocabular în mână. Cuvintele scrise acolo trec prin lentilele mari ale ochelarilor şi o ţin prizonieră în universul lor. „Sunt cărţi sfinte, de rugăciuni“, spune Gheorghe Amăriuţei (62 de ani), unul dintre băieţii femeii. Vocea puternică a bărbatului o rupe parcă de sub vraja credinţei, obligând-o să-şi amintească de lucrările Necuratului. „Au fost lucruri de astea la noi, la poarta jităriei. Acolo, noaptea ieşea un viţel care stătea culcat, parcă dormea. Nimeni nu îndrăznea să se apropie de el că oamenii se speriau când îl vedeau. Venea noapte de noapte“, îşi aminteşte bătrâna.

Lumina de la cimitirul din deal
Poate cele mai multe mărturii despre lucrarea Necuratului în comuna Lungani sunt despre lumina misterioasă din dreptul cimitirului vechi din satul Goeşti. „Veneam de la o nuntă, din satul vecin Brăeşti, când am văzut-o de la distanţă, prin dreptul locului unde sunt îngropaţi vreo doi spânzuraţi şi nişte otrăviţi cu zoală. Era o lumină care mergea aşa, dintr-o parte în alta, dar când te apropiai dispărea. Mă gândeam că e lucru necurat că acolo unde e un spânzurat apare şi diavolul“, povesteşte Gheorghe Amăriuţei.

Cum treci de vârful dealului, pe lângă cimitir, şi cobori în vale, ajungi în satul Brăeşti, iar la primele case găseşti alte mărturii despre lumina din cimitir. „Se spune că e lucru rău. Merge când la deal, când la vale. Şi acum mai apare acolo, pe deal, dar cine o mai urmăreşte?“, spune şi Jănica Ignat, localnică din satul Brăeşti. Vecini de-ai femeii se gândesc că, de fapt, lumina misterioasă ar avea o explicaţie cât se poate de pământeană: „Ce lumină? Aia trebuie să fie vreun moşneag care se plimbă de colo-colo, cu un felinar în mână“, spune sceptic un bătrân.

Locurile blestemate din oraş care-i înspăimântă pe ieşeni

Gangul din apropiere de Casa Armatei, casa bântuită din Copou sunt doar câteva dintre locurile care au stârnit imaginaţia ieşenilor. Despre gangul de pe bulevardul Carol I se spune că orice elev sau student l-ar traversa va rămâne repetent sau va pica la examene. Nici locuinţa unor bătrâni din dealul Copoului n-a fost ocolită de poveştile cu fantome. În urmă cu câţiva ani imobilul a constituit o atracţie pentru cei care doreau să surprindă cu aparatul foto silueta unui strigoi.
Poveşti care mai de care mai înfiorătoare au fost legate şi de statuia Uriaşei din cimitirul Eternitate. Una dintre versiuni vorbeşte despre o fată uriaşă care a fost împuşcată de propriul tată pentru că ajunsese să mănânce copii.

„Astfel de fenomene sunt îngăduite de Dumnezeu“

Preotul Mihai Mărgineanu, de la Parohia „Toma Cozma“ din Iaşi, spune că visele, viziunile şi nălucirile pot apărea frecvent în viaţa oamenilor, dar că ele trebuie privite cu prudenţă întrucât pot fi semne venite de la Dumnezeu, dar şi de la Diavol. 

„Nu este atât de importantă o astfel de manifestare, pe cât e gradul nostru de sensibilitate în faţa acesteia. N-ar trebui să ne înspăimânte. Omul care ştie că Dumnezeu îl iubeşte nu are de ce să se teamă. Astfel de viziuni exprimă poate şi reminescenţe ale unor credinţe de tip precreştin. Dar pentru un creştin adevărat cel mai important lucru este relaţia cu Dumnezeu“, a explicat preotul Mihai Mărgineanu. Părintele spune că, în urmă cu aproape un deceniu, a avut prilejul să cunoască câteva persoane care trăiseră o experienţă extrasenzorială.

Apariţii misterioase ca mijloc de comunciare
„Acele persoane veneau dinspre localitatea Dumeşti spre Iaşi. Mi-au povestit că, la un moment dat, au văzut pe drum o cruce strălucitoare, din lemn. Au venit şi mi-au mărturisit viziunea, apoi am descoperit că pe acolo trecuse linia frontului. Ulterior, în acel loc, un grup de creştini a ridicat o cruce monument“, povesteşte preotul ieşean. Potrivit acestuia, apariţiile pe care unii oameni le numesc „lucruri necurate“ pot fi interpretate şi ca mijloace de comunicare dintre cei trecuţi în nefiinţă cu lumea celor vii.

Inspirat din EVENIMENTUL.ro ( Iasi )